Data de 1 Aprilie marchează Ziua Păcălelilor, cele 24 de ore în care se fac farse și glume. În România, o asemenea practică a fost asimilată încă din secolul al XIX-lea, iar în mult state europene, încă din secolul al XVI-lea. Există o serie de tradiții, legende și superstiții legate de această zi din calendar. De asemenea, ar avea și legături istorice. Se spune că Ziua Păcălelilor ar fi luat naștere pe timpul Regelui Carol al IX-lea al Franței. În jurul originii acestei practici există, însă, mai multe teorii.

Ziua de 1 Aprilie, cunoscută și drept Ziua Păcălelilor, a devenit și mai populară în rândul tinerilor, în ultimele două decenii. De la an la an, există evenimente care sunt organizate și asociate cu ziua în care se fac farse și glume, de la concerte și galerii de artă, până la mici petreceri private sau întâlniri între tineri pentru a face „schimb” de idei de farse. De această zi se leagă tradiții, legende, dar și superstiții. De asemenea, sunt legate și câteva momente și date istorice.

Cum ar fi apărut 1 Aprilie – Ziua Păcălelilor?

Ziua Păcălelilor în România ar fi apărut în secolul al XIX-lea. De reținut faptul că acest aspect nu este, sub nicio formă, unul cert, deoarece originea adevărată a acestei zile nu este cunoscută cu exactitate. Însă, a fost asociată anumitor teorii, de-a lungul timpului. Una dintre ele ar fi legată de perioada Regelui Carol al IX-lea al Franței. Se spune că originile zilei de 1 Aprilie, ziua în care se fac farse, ar fi legate de o mutare pe care Regele Carol al IX-lea al Franței ar fi făcut-o în calendar, în anul 1564. Se spune că, atunci, Domnia Sa ar fi mutat data când se sărbătorește Anul Nou de la 1 Aprilie la 1 Ianuarie.

La Vechiul An Nou, care se sărbătorea în prima zi a lunii aprilie, exista tradiția de a oferi daruri. Însă, după ce Anul Nou a fost mutat la data de 1 Ianuarie (*retrospecție, mai jos), se spune că s-ar fi împărțit cadouri, în continuare, la vechea dată, în semn de glumă. Astfel, ar fi luat naștere Ziua Păcălelilor. Mai mult, persoanele care împărțeau, atunci, daruri ar fi fost „marcate” pe spate cu câte un pește din hârtie.

Acestea erau numite „poisson d’Avril” (trad. din franceză – „peşte de aprilie”), arată Britannica. Semnul respectiv avea și o explicație. Se spunea despre persoanele respective că ar fi fost naive și „ușor de prins”, precum peștii. În Franța, se mai împărțeau daruri în formă de pește (ciocolată, felicitări).

Alteori, cea mai veche referire la Ziua Internațională a Păcălelilor ar data din anul 1539.

Pe de altă parte, se spune că ar exista o asociere între Ziua Internațională a Păcălelilor și „Povestirile din Canterbury”, colecție publicată în 1392 și scrisă de poetul englez Geoffrey Chaucer. Referința ar fi „Povestea preotului călugăriței”, una dintre scrierile poetului, în care un cocoș este păcălit de o vulpe. Dacă privim atent informațiile de pe internet, putem observa că nu ar exista o informație care să ne releve adevărata poveste a originii acestei zilei.

De exemplu, în Olanda se spune că acestă zi ar fi asociată cu victoria olandeză în capturarea lui Brielle din 1572. În Ucraina, ziua de 1 Aprilie, în Odesa, poartă denumirea de „Humorina” – un festival care se organiza, an de an, încă din 1973.

*Retrospecție. Cândva, Anul Nou era sărbătorit pe întâi aprilie, dar odată cu schimbarea Calendarului Iulian cu cel Gregorian, s-a mutat pe 1 Ianuarie. De-a lungul timpului, au apărut date referitoare la practicile din această zi. De exemplu, unii dintre etnografi ar susține că „este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul”.

1 Aprilie în România

Însă, ce legende și tradiții sunt legate de România? Unii etnografi susțin că glumele sau farsele ar trebui să nu fie făcute mai târziu de prânz. În caz contrar, ar însemna atragerea ghinionului. Pe de altă parte, există și superstiții legate de prima zi a lunii aprilie. De exemplu, se crede că dacă o fată reușește să păcălească un băiat, atunci cei doi ar trebui să devină un cuplu sau să se căsătorească.

Pe de altă parte, nu se recomandă ca partenerii să se căsătorească pe 1 aprilie, deoarece se spune că acel mariaj nu va rezista. Altfel, se mai spune că bărbatul însurat va fi sub papucul partenerei. Pe de altă parte, o altă superstiție este legată de nașteri. Se spune că persoanele născute de 1 aprilie ar fi norocoase.

Tot în această zi este sărbătorită Ziua Mondială a Păsărilor, în România. Este o sărbătoare care a apărut în perioada interbelică.

1 APRILIE – Tradiții și superstiții

• Se spune că persoanele care nu râd de 1 Aprilie și se supără pe glume/farse ar putea fi ghinioniste în restul anului.
• O superstiție arată că farsele ar trebui făcute înaintea prânzului, pentru a nu fi ghinionist.
• În România, de Ziua Păcălelilor, nu este bine să te căsătorești. Se spune că mariajul se destramă rapid, dacă cuplul își pune pirostriile în această zi.
• Se spune că persoanele care nu fac glume sau farse în această zi vor fi păcălite tot restul anului.

Ziua de 1 Aprilie în lume: ce sărbătoresc alte popoare și comunități

• România: Se rostește „Păcăleală de 1 Aprilie!”, după ce a fost făcută farsa.
• Turcia: Se fac farse și glume și se striga „Bir Nisan!”.
• Ucraina, Odesa: „Humorina” – „Festivalul Umorului de la Odesa” care este sărbătorit încă din 1973.
• Franța, Belgia, Italia și alte zone francofone: Se numește „Poisson d’ Avril” (trad. „pește de aprilie”), denumirea fiind asociată cu naivitatea unei persoane.
• Țările Nordice – Norvegia, Danemarca, Islanda, Finlanda: de obicei, se publică o poveste falsă (care ar deveni articol de primă pagină).
• Polonia: Sărbătoarea „Primul Aprilie”. Se spune că activitățile serioase ar fi evitate în această zi, iar „Prima Aprilis” s-ar încheia la prânz.
• Anglia: Se spune că persoana „păcălită” trebuie să poarte o coadă la pantaloni sau fustă timp de 2 zile.
• Japonia: Se sărbătorește „Ziua Păpușilor”, „Ziua Bucuriei Celor Mici”.
• Spania: Cei păcăliți sunt numiți „nătărăi”.
• Irlanda: În această zi se spune că se trimit „scrisori importante”, care au un mesaj hazliu.
• America Latină – Peru, Columbia, Mexic: nu este sărbătorită pe 1 Aprilie, ci pe 28 decembrie, purtând denumirea de „Dia de Los Inocentes” (trad. „Ziua Celor Naivi”).
• Scoția: Sărbătoarea se numește „April Gowk” / „April cuckoo” (trad. „cuc de aprilie”). Cucul este considerată a fi prima pasăre care prevestește sosirea anotimpului renașterii, primăvara.
• Iran și unele părți din India: Sărbătoarea poartă denumirea de „Sizdah Bedar”, fiind celebrată în a 13-a zi a Anului Nou.
• Nepal și India: O atmosferă de bucurie ar fi creată în timp ce oamenii aruncă praf de culori și făină între ei.
• Coreea: Se spune că, în această zi, familiei regale i se permite să facă farse și să spună neadevăruri.

→ De ce roșia este considerată un fruct, deși este tratată, adeseori, precum o legumă. De unde provine confuzia, de fapt

Farse și glume celebre la nivel mondial

Iată câteva dintre farsele / glumele care au devenit cunoscute la nivel de mapamond:

• 1950: O stație TV din Olanda anunța prăbușirea Turnului din Pisa.
• 1957: BBC arăta un documentar cu o fermă din Elveția unde se cultivau spaghete… în copaci!
• 1976: Același post TV anunța că gravitația Terrei va fi redusă după o aliniere planetară, iar oamenii pot pluti în aer, arată Ohfact.com.
• 1980: Același post TV anunța înlocuirea ceasului mecanic londonez Big Ben cu unul electronic.
• 1998: În Alabama, un ziar anunța schimbarea valorii numărălului lui Pi.
• 2008: Același post TV anunța că pinguinii din Antarctica zboară și că s-au deplasat în pădurile tropicale din America de Sud.
• O agenție de turism a lansat o farsă prin care îi anunța pe turiști că pot călători pe Marte.

*Farsele și glumele care au devenit celebre în lume au fost, ulterior, discutate public, informațiile false fiind demontate.

Sursă foto: Envato Elements