Tradiții de Paște în România: obiceiuri, credințe și superstiții, de la alungarea spiritelor rele, până la înroșirea și ciocnirea ouălor. În 2025, Paștele Ortodox și Paștele Catolic se sărbătoresc în aceeași zi, pe 20 aprilie. Așa cum arată cutumele religioase, data la care se sărbătorește Paștele variază de zilele când pică alte sărbători, precum Rusaliile. Descoperă în acest material care sunt tradițiile și obiceiurile acestei sărbători, ce tipuri de preparate se servesc de Paște, dar și câteva superstiții legate de ea.
Mult a fost, puțin a mai rămas până când oamenii vor merge la biserică pentru a lua Lumina Sfântă, pentru a cânta în cor „Hristos a Înviat” și puțin a mai rămas până când vor sta cu cei dragi la masă, pentru a servi preparate deliciose și, de ce nu, pentru a fi cu gândul mai aproape de bucurie, de cel drag, de armonie și iubire.
În această perioadă, pregătirile sunt în toi, iar Paștele poate fi un adevărat motiv de bucurie pentru multe persoane. Ce înseamnă Paștele, de fapt? Pentru fiecare dintre noi, poate să însemne un lucru special, de la credință și iubire, până la relaxare și bucurie, dar și milostenie și rugăciune. Tot până la Paște se ține și cel mai lung post.
„Paștele este una dintre principalele sărbători ale creștinismului. Acesta marchează Învierea lui Iisus la trei zile după moartea sa prin răstignire”, se arată în Britannica.
Tradiții de Paște în România. Postul Paștilor este cel mai lung post al anului, care durează circa 48 de zile – adică 7 săptămâni. Postul este văzut și precum o călătorie duhovnicească către Sfintele Paști. Totodată, este și cel mai dur post al anului, existând cele mai multe restricții alimentare și cu cele mai puține dezlegări la pește. De exemplu, în timpul postului din acest an, există 2 dezlegări la pește – pe 25 martie (când a fost praznicul Bunei Vestiri) și pe 13 aprilie (Floriile).
În timpul postului, dezlegarea la vin este în fiecare zi de sâmbătă și de duminică. Postul înseamnă, însă, înfrânare în fața „tentațiilor”, fie ele și culinare. Este o perioadă în care creștinul poate pune mai mult preț pe autocontrol, pe înfrânare și pe iertarea păcatelor.
Tradiții de Paște în România
Există mai multe tradiții, obiceiuri, credințe și superstiții pe care creștinii le au în vedere de Paște. Printre ele se numără datinile din Joia Mare din Săptămâna Patimilor, dar și modul în care sunt încondeiate ouăle și ce rugăciuni se rostesc. De asemenea, creștinii respectă tradițiile în funcție de regiune.
Ce se face în Joia Mare
În Joia Mare din Săptămâna Patimilor sunt înfăptuite mai multe activități cu natură religioasă și sunt respectate câteva tradiții de către creștini. De exemplu, la biserică este oficiată Denia celor 12 Evanghelii. Aceasta reprezintă o slujbă de seară în care se citesc 12 fragmente din Evanghelii. Acestea descriu Patimile Domnului. De această rânduială s-ar lega și o tradiție adânc înrădăcinată în România, îndeosebi în sudul țării. Este vorba despre cele 12 noduri care sunt legate de preot, în timp ce săvârșește Denia celor 12 Evanghelii.
Se spune că tinerele care doresc să se căsătorească / să-și găsească sufletul pereche trebuie să lege 12 noduri de ațe, fiecare ață fiind legată după citire fiecărei Evanghelii. La fiecare nod, tinerele își pun câte o dorință. Apoi, șnurul este pus sub pernă, pentru ca tinerele să-și viseze sufletul pereche. Pe de altă parte, nodurile mai sun folosite la necazuri, în alte zone ale României. Un alt obicei este legat de punere a 12 lumânări la „VII”, aprinse în timpul slujbei în biserică.
În Joia Mare, oamenii pot merge la biserică pentru a se ruga și pentru a lua parte la slujbe.
Tot în Joia Mare, se vopsesc ouăle (de obicei, în culoarea roșie, simbolizând sângele lui Hristos), prepară cozonacii tradiționali, pască și respectă Postul Paștelui. De altfel, oamenii pot face activități legate de gospodărie – mâncare, curățenie.
În Joia Mare se aprind focurile sacre ale Învierii.
Legate de Joia Mare sunt și mai multe obiceiuri. De exemplu, nu se mai face lucru la câmp, însă se face în gospodărie. În Joia Mare, totul trebuie să fie curat, pregătit pentru Paște. Se pregătesc cozonacii și pasca și se înroșesc ouăle.
În noaptea dintre sâmbătă și duminică, se bat clopotele și oamenii care se trezesc trebuie să se spele cu apă curată, să se îmbrace în haine noi și, cu câte o lumânare în mână, pornesc spre biserică. Acolo, protul va înconjura biserica de 3 ori, ținând în mâini Evanghelia și crucea. Fiecare creștin va face o cruce, cu lumânarea aprinsă, peretele casei dinspre răsărit.
Paștele în România: obiceiuri în Țara Moților
- Țara Moților este cunoscută și ca Țara de Piatră, fiind o regiune din centrul Munților Apuseni, de-a lungul râurilor Arieș și Crișul Alb;
- Toaca de la biserică este păzită, în cimitir, de feciori;
- Feciorii care nu au păzit bine toaca, fiind furată, trebuie să dea un ospăț a doua zi. Feciorii care au încercat să fure toaca din cimitir, dar nu au reușit, vor plăti acest ospăț.
Paștele în România: obiceiuri în Transilvania
Cu ocazia Paștelui, se menține obiceiul „stropitului” sau „udatul”, în anumite zone ale Transilvaniei. Băieții merg în familiile cu fete și le „stropesc” cu parfum ca să „nu se veștejească”. Este un obicei încă din bătrâni și respectat chiar și în prezent. Tot în Transilvania, înainte de ziua când este sărbătorit cu bucurie Paștele, băieții pot împodobi brazii cu panglici colorate. Noaptea, obiceiul arată că băieții se strecoară în curțile fetelor care sunt nemăritate și le lasă bradul la poartă.
Tradiții de Paște în România: obiceiuri și tradiții în Câmpulung Moldovenesc, Oltenia, Muntenia, Maramureș, Moldova, Bucovina, Banat
Tradiții de Paște în România. Obiceiuri speciale sunt respectate și în Câmpulung Moldovenesc. Acolo, duminică dimineața, în ziua Paștelui, creștinii așteaptă preotul la biserică pentru a sfinți bucatele așezate în coșulețe. Creștinii sunt așezați în forma unui cerc și așteaptă cu lumânările aprinse. În coșuleț trebuie să existe un țesut care să aibă un model tradițional specific zonei, o farfurie și următoarele produse: semințe de mac, ceapă, usturoi, zahăr, sare, făină. Fiecare ingredient are o însemnătate aparte.
De exemplu, ceapa și usturoiul reprezintă un simbol al bucuriei pentru întreg anul și relevă un rol de protecție împotriva insectelor. Pe de altă parte, semințele de mac se aruncă în râu pentru alungarea secetei. Deasupra farfuriei din coșuleț se adaugă și alte alimente: pasca, ouăle roșii, ouă încondeiate, bani și flori, pește afumat, șuncă, brânză, sfecla roșie, hrean, prăjituri. Coșulețul se sfințește de preot.
→ Ce flori se plantează în luna aprilie. Ghid pentru o grădină superbă
În zona Lăpușului, Maramureș, copiii sub 9 ani merg să anunțe Învierea Domnului și, înainte de a pleca, vor primi câte un ou roșu.
O tradiție mai puțin cunoscută se află la Călărași, acolo unde credincioșii aduc, la slujba de Înviere ouă roșii, cozonac și cocoși albi. Se spune că, la miez de noapte, când cocoșul alb va cânta, atunci Hristos va Învia. Gospodarul în casa căruia cocoșul alb va cânta, norocu-i va surâde tot anul, arată datina.
Tămâierea bucatelor se practică, în dimineața Paștelui, în Banat. Tot dimineața, fiecare persoană primește vin și pâine sfințite (Paști), apoi va servi bucatele preparate acasă.
În Bucovina există o tradiție a spălatului clopotului cu apă neîncepută. Acest obicei are loc în noaptea de Înviere, când fetele merg la clopotniță să spele clopotul. Apoi, duminică dimineață, fetele se spală cu apa respectivă pe față pentru a fi frumoase întregul an. La casele unde fetele locuiesc trebuie să meargă flăcăii și să le aducă flori. Fetele își pot oferi consimțământul față de sentimentele lor prin oferirea unui ou roșu.
Pe de altă parte, unii dintre locuitorii Moldovei respectă un alt obicei mai puțin cunoscut. Și anume, în noaptea de Înviere, vor pune 2 ouă într-un bol cu apă (ou roșu și ou alb), monezi. Se spune că pentru a avea un an bogat, copiii se clătesc pe față cu apa în care au stat monezile și ouăle. Un alt obicei e legat de unele comunități situate pe malurile Prutului. Se spune că ar fi de bun augur să se arunce cojile ouălor pe drum, după ce sunt mâncate.
În Moldova, pe de altă parte, s-ar practica un obicei pentru alungarea spiritelor rele. Se spune că în noaptea de Înviere, după ce preotul ține slujba, credincioșii însoțesc momentul Învierii prin pocnitori.
Tradiții și superstiții de Paște în România
- Se spune că persoanele care merg la Înviere ar trebui să îmbrace haine noi, având un „rol purificator”;
- Se spune că nu e bine să dormi în ziua de Paști, ca să nu fii somnoros întregul an;
- Se spune că e bine să aprinzi lumânarea de la Înviere în caz de boală, supărare, calamitate naturală;
- Se spune că nu este bine să mănânci sare cu ou, în ziua Paștelui, că altfel vei transpira tot anul;
- Se spune că este bine să aduci un cocoș la Înviere, pentru atragerea norocului (obicei în anumite zone ale țării);
- Se spune că te vei întâlni pe Lumea Cealaltă cu persoanele cu care vei ciocni ouăle de Paște;
- Se spune că vei avea noroc tot anul, dacă păstezi un ou roșu timp de 40 de zile după Paști și dacă acesta nu se va strica (obicei în zona Bihorului);
- O superstiție arată că este bine să mănânci prima oară un ou roșu, la masă, înaintea altor preparate;
- Se spune că de Paște se deschis cerurile;
- Precum și în cazul Revelionului, se spune că dacă un bărbat îți calcă pragul casei de Paște, atunci vei avea noroc tot anul.
→ Legume de plantat în aprilie. Ghid util pentru grădinari
Tradiții de Paște în România: Când se înroșesc ouăle?
Tradiția arată că ouăle se înroșesc în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, iar în ziua de miercuri – care mai este cunoscută drept „Miercurea Păresimilor” – se aleg ouăle pentru vopsit. Ouăle nu se vopsesc niciodată în Vinerea Mare. Așa cum arată tradiția, se spune că este bine ca ouăle să fie vopsite în roșu. Însă, odată cu trecerea anilor, creștinii au adoptat și alte stiluri și culori pentru vopsirea ouălor de Paște.
În anumite zone ale României, încă se mai păstrează înroșirea ouălor utilizând metode tradiționale. De altfel, alte persoane aleg să le ofere nuanțe frumoase folosind sucul sfeclei roșii sau fierb ouăle în coajă de ceapă.
→ Explorist întreabă, ChatGPT răspunde: Când se vopsesc ouăle de Paște?
Calendar Paște Ortodox și Paște Catolic – zilele când au loc Sărbătorile Pascale în următorii ani
Paștele Ortodox va fi sărbătorit în următoarele zile:
- Anul 2025 – data de 20 aprilie;
- Anul 2026 – data de 12 aprilie;
- Anul 2027 – data de 2 mai;
- Anul 2028 – data de 16 aprilie;
- Anul 2029 – data de 8 aprilie;
- Anul 2030 – data de 28 aprilie;
- Anul 2031 – data de 13 aprilie;
- Anul 2032 – data de 2 mai;
- Anul 2033 – data de 24 aprilie;
- Anul 2034 – data de 9 aprilie.
Paștele Catolic va fi sărbătorit în următoarele zile:
- Anul 2025 – data de 20 aprilie;
- Anul 2026 – data de 5 aprilie;
- Anul 2027 – data de 28 martie;
- Anul 2028 – data de 16 aprilie;
- Anul 2029 – data de 1 aprilie;
- Anul 2030 – data de 21 aprilie.
